duminică, 17 martie 2019

OZN-ul de "staniol"

In urma ultimelor postări făcute pe pagina noastă de Facebook am primit mai multe observații interesante. Una dintre ele este descrisă mai jos.
Data: 1956-57
Ora: după ora 21
Locație: Sebeșul de Sus, județul Sibiu
Observator:  Vali B.
"Se întâmpla prin ani 56-57 în județul Sibiu. Eram copil 8-9 ani deci destul de mare pentru a realiza că ceva nu era în regulă. Veneam cu bunica de la gară, pe jos, 3 km. pană în satul Sebeșul de Sus. A fost o toamnă târzie, era deja întuneric beznă, după ora nouă seara, nu stele, nu Luna. In fata noastră Munții Făgăraș și vârful Suru. Pe marginea drumului erau stâlpi de lemn cu firul de înaltă tensiune și pentru difuzoarele de pe vremea aceea. Radiouri nu prea erau, iar telefoane nici atât. La un moment dat stâlpii au început să vibreze și să se audă un zumzăit, bâzâit foarte puternic. In acel moment din partea dreaptă a vârfului Suru s-a ridicat un obiect luminos, se deplasa destul de încet. Avea aspectul staniolului, nu avea raze, deci nici o lumină în jurul lui. Diametrul aproximativ 1-2 m. In momentul apariției, noi ne-am oprit și am amuțit, cum se spune. Obiectul s-a ridicat deasupra vârfului Suru, l-a traversat pana în cealaltă parte, unde a început să coboare și a dispărut după creastă. In acel moment s-a oprit și sunetul foarte deranjant ce venea de la stâlpi, iar eu și bunica am plecat fără să scoatem un cuvânt. Această întâmplare a fost tabu. Nu am adus vorba nicio dată cu bunica. I-am povestit unei mătuși, cu inclinații de acest gen și mai în glumă, mai în ras mă intreabă dacă nu cumva ne-au și răpit. Habar nu am, îmi amintesc doar ce am spus mai sus. Dar....In 2007 sunt diagnosticată cu cancer. Mă operez în Germania unde era fiica mea. Mi se face RMN. Fiica mea cu radiologul, îmi dădea indicații, eu neștiind germana. O aud ca îl întreabă pe doctor ce este pata albă cu aspect de staniol, ce se vedea în sânul meu. Răspuns -un metal. Nu am dat atenție, nu am întrebat ce caută un metal acolo, eram prea necăjite. După operație am început sa ne facem probleme și să ne punem întrebări. Am fost la spital să cerem informații și să ne dea dischetele sau orice care să ne arate ce a fost acolo. Nu am primit nimic și nici nu au vrut sa stea de vorba cu noi. Eu sunt bine, dar fiica mea a murit în 2012. Asta este prima poveste, nu știu dacă prezintă interes pentru dumneavoastră, Mulțumesc."
Vali B.
Sursa: Mesajul a fost primit pe mesageria pagini de Facebook a ASFAN-ului
Poza nu este trimisa de persoana care a facut observatia. 


Un comentariu: