duminică, 24 februarie 2019

Doi tineri vasluieni susțin ca au văzut cu ochii lor cum o farfurie zburătoare s-a scufundat în apele Prutului

    De multe ori, vizitele pe Pământ ale misterioaselor OZN-uri trec neobservate, căci extratereștrii aleg cai ocolite, locuri neumblate și parcă n-au chef sa dea ochii cu pământenii. Se arată noaptea, la marginea satelor sau deasupra bălților și lacurilor, zburând lin prin văzduh, asa cum povestesc bătrânii ca ar fi făcut și ielele. Deseori, dovezile nu pot fi aduse, pentru ca cine ar dovedi ca un glob de foc pe care l-a văzut vâjâind pe cer, preț de câteva secunde, a fost, într-adevăr, un OZN. Sunt totuși cazuri când astfel de dovezi există, efectele produse de vizita unor farfurii zburătoare neputând fi puse pe seama unor cauze naturale sau a tehnologiei pământene. În cazul petrecut în estul Moldovei, când doi tineri au urmărit un asemenea obiect zburător neidentificat scufundându-se în apele domoale ale Prutului este, consideram noi, edificator în acest sens.

Cazul de mai jos se afla în arhiva ASFAN, intru-un dosar (2001), preluat de la profesorul Calin Turcu.

  Observația a avut loc prin luna septembrie 2001 înainte de începerea școlii.
Vădeni este un sat izolat aflat la aproximativ 50 Km est de Bârlad. Într-una din nopțile lunii septembrie, Gabi Ionescu și Dan Simion, ambii elevi la un liceu din Bârlad, își petreceau ultimul week-end înainte de începerea școlii ocupați cu pasiunea lor, pescuitul. "Era luna plină, fapt care ne făcea sa vedem Prutul ca-n palmă, cu atât mai mult cu cât lumina Lunii se reflecta în apa!", spune Gabi Ionescu. Cei doi și-au aruncat lansetele în apă, așteptând răbdători sa pice ceva. La un moment dat, Simion, supărat ca nu prinde nimic, s-a mutat la câteva zeci de metri mai în amonte, într-un intrând pe care apa îl făcea în mal, intrând înconjurat de salcii, știa el un loc bun de pescuit.

Soarele de la miezul nopții

"L-am văzut cum se îndepărtează, ba chiar am ras de el, spunându-i sa nu ia toți peștii din Prut, sa mai lase câțiva și pentru mine, iar el și-a aprins o țigara și a plecat. Pe cer a început sa se adune nori și curând Luna nu s-a mai văzut, înghițită de beznă. Era de-acum un întuneric sa-l tai cu cuțitul nu alta. Pe Dan nu-l mai vedeam deloc, deși nu era la mai mult de 30 de metri de mine.
Pescuitul într-adevăr mergea cam prost și se stârnise un vânticel care îmi dădea fiori. M-am ghemuit cât am putut de bine lângă o salcie și stăteam așteptând  sa tragă la lanseta. Atunci am văzut cum peste Prut, pe malul basarabean, apare o lumină roșiatica. M-am ridicat sa vad mai bine și pentru o clipă am avut impresia ca răsare soarele, deși era miezul nopții!
L-am strigat pe Dan, văzuse și el și se mira ce ar putut fi. A venit lângă mine, lăsând sculele de pescuit în apă și ne dădeam cu părerea despre ce drăcie sa fie aia."
"Sus era rotund, ca o cupolă de circ!"
"Se vedea a fi rotund, roșiatic și a mers pe cer după o curbă, ca un curcubeu, explica Dan Simion. Abia când s-a mai apropiat de noi, adică la vreun kilometru distantă, ne-am dat seama ca era un obiect zburător, de forma unui disc. Sus era rotund, ca și cupola unui circ și părea ca se învârte în jurul axei sale, în timp ce mergea. Spun asta fiindcă obiectul avea pe margine un brâu de lumini portocalii, galbene și verzi, care se roteau, adică le vedeai dispărând una după alta, ca într-un carusel". In privința mărimii, tinerii susțin ca ca farfuria avea dimensiuni considerabile.
"Cred ca era mai mare ca un TIR, vorbesc ca lungime, ca înălțime nu părea sa aibă mai mult de cinci-sase metri", estimează Gabi Ionescu.

Farfuria s-a înclinat într-o parte și a căzut în rău

Ajunsă deasupra Prutului la mai putin de 300 de metri de cei doi martori, farfuria zburătoare și-a oprit deplasarea pe cer, dar a continuat sa se rotească. "Nu știu de ce, dar mi-a dat impresia ca acea rotire îi asigura propulsia. Atunci am văzut-o cât se poate de bine și cred ca n-am să uit toată viata acea priveliște. Pe moment mi-a fost foarte frică și nici Dan nu s-a simțit în largul lui, deși el făcea pe curajosul, dar acu parcă-parcă aș mai vrea sa mai trăiesc o data spaima aceea....A fost ceva înspăimântător și în același timp fascinant".
In privința alcătuirii misterioasei aeronave, iată o descriere Dan Simion: "Părea făcuta dintr-un metal strălucitor, ca otelul inoxidabil și era acoperită pe margini cu un fel de reflectoare colorate, cum v-am spus, în portocaliu galben și verde. In clipa în care aceste reflectoare s-au oprit în loc și nu s-a mai învârtit, farfuria zburătoare s-a înclinat într-o parte și, cu un vâjâit ca al crivățului iarna s-a îndreptat spre râu cu viteza, prăbușindu-se în unde!"

Din adâncuri, apa fierbea

Ramași fără grai din pricina acestei derulări halucinate de fapte, tinerii au rămas mai departe pe malul Prutului, sa vadă ce se mai întâmplă. "La început, nu s-a auzit nimic, dar peste vreo câteva secunde în mijlocul răului apa a început sa fac bulbuci, de ziceai ca fierbe. Zgomotul se auzea foarte puternic, ai fi zis că acolo este o oală uriașă, sub presiune.....Dan și-a făcut curaj și a băgat mana în apa: era călduță......<<Ia te uita mă, s-a încălzit apa! Ala cred ca a explodat înauntru!>>, știu ca a zis el și m-a întrebat ce facem. Eu am fost de părere sa ne întoarcem acasă și să nu mai spunem nimănui cele văzute. Am mai rămas câteva minute, sperând să se întâmple ceva, dar n-a mai fost nimic....
Apa a încetat sa mai bolborosească și s-a lăsat liniștea, dar o liniște bizară, nu se mai auzea nici un târâit de greiere. Înfricoșați, ne-am strâns sculele și am plecat către casă, zicând că dacă mai stam, cine știe ce am putea păți, că nu-i lucru curat ce se petrecea acolo...."
Câinii erau cuprinși de o agitație neobișnuită
" când am intrat în sat, spre mirarea noastă, toți câinii erau agitați și lătrau bezmetic, de ziceai ca dau lupii iarna, spune Dan Simion. Ne-am despărțit pe uliță și eu am intrat în curte. Cainele nostru, Rex se zbătea sa rupă lanțul, sarea în sus și prezenta mea nu părea sa-l liniștească. M-am dus la el, l-am mângâiat și am observat că tremura ca varga. Probabil, m-am gândit eu, câinii simțiseră apropierea acelui obiect bizar ca pe un pericol și încercau sa-i alarmeze pe oameni, care continuau sa doarmă liniștiți."

"Peștii fuseseră fierți în asa hal încât carnea li se dezlipea de pe oase!"

A doua zi, duminică, s-au întâlnit și, de parcă s-ar fi vorbit înainte, au propus sa meargă la Prut, sa vadă ce se mai întâmplase.
"Am ajuns exact la locul unde fusese în noaptea precedentă, urmele pașilor noștri se mai vedeau încă pe nisipul umed, semn că nu mai trecuse nimeni pe acolo. Raul curgea liniștit și doar o adiere de vânt vălurea apa, când și când. Totul părea a fi în ordine, dar la un moment dat am zărit, spune Gabi Ionescu, un maidanez mâncând ceva cu lăcomie chiar pe mal, la vreo 50 de metri mai la vale. Am mers acolo și nu mică mi-a fost mirarea văzând pe o întindere de câțiva metri, o sumedenie de pești morți, aduși de valuri la mal. Erau albi, complet albi și când am luat unul cu un bat și l-am tarat pe nisip, ne-am dat seama ca era fiert în asa fel încât carnea i-se dezlipea de pe oase. Dan a vrut să ia o înghițitură din carnea unui peste, sa vadă cum e, dar l-am oprit eu, spunându-i ca s-ar putea sa fie otăvită! L-am urmărit însă pe câinele maidanez care mâncase și care continua sa se învârtă pe lângă noi. N-avea nimic, deși cred ca mâncase pană sa-i plesnească burta din peștii aia morți!"

Accident sau act deliberat?

"Sunt sigur că fenomenul s-a produs datorită scufundări misterioasei aeronave în Prut, dar grozav as vrea să aflu ce s-a întâmplat cu acea farfurie zburătoare. Părerea mea este ca ea a ieșit din apă după ce s-a scufundat în adâncuri, nu părea să se fi prăbușit, adică intrarea ei în apă nu s-a datorat, în mod cert, unui accident", este de părere tânărul. Dar prietenul lui Dan îl contrazice. El susține ca OZN-ul s-a prăbușit din cauza unei defecțiuni. "că prea a căzut brusc, în picaj, ca un avion care intră în vrie", și probabil crede liceanul, a preferat sa se scufunde în Prut decât să se prăbușească peste sat.
Interesant este că, după cum susțin cei doi, în zilele ce au urmat, mai multi săteni au observat, deși cerul era înnorat și nu se vedea nici urma de Luna, o stranie luminozitate apărând din apele Prutului, luminozitate ce nu părea sa vină din exterior ci chiar din adâncuri.....



duminică, 10 februarie 2019

Obiect de formă piramidală la București

In urmă cu două zile am primit o nouă observație pe mailul asfanufo și dorim să o aducem la cunoștința prietenilor noștri.



Observator: Șerban V.
Dată: anii 1966-1967
Locația: Parcul Circului

Descriere observație:
"Bună ziua, am tot respectul pentru activitatea dumneavoastră și urmăresc emisiunile TV cu mare interes. Ce vă spun aici nu este închipuire sau poveste S.F.
Am să va spun pe scurt ce am văzut cu ochii mei și mi s-a întipărit în memorie.  
Eram elev cam prin clasa 6-7  prin anii 1966-1967, îmi pare rău dar nu mai pot localiza exact în timp observația.  Eram în vacanta de vară și așa cum făceam de obicei dimineața mă întâlneam cu un prieten (martor și el la eveniment) să pierdem câteva ore împreuna.  Era o zi frumoasă de vară cu soare și fără nori. In timp ce îl așteptam, aproximativ deasupra Parcul Circului, București, am văzut ceva strălucitor ce mi-a captat atenția. Era un obiect de formă piramidală, culcată! care plutea fără să se miște . Acel obiect, foarte strălucitor era construit dintr-un schelet care părea metalic. Acest obiect a stat în același loc cât l-am observat eu, 2-3 ore. 
La prânz m-am dus acasă și i-am spus mamei de întâmplare.  Tata a spus ca nu este nici o problemă, este un balon meteo! Nici pomeneală de balon, eu știu ce am văzut! După câteva ore am ieșit să vad dacă acel obiect mai este.  Era, dar acum era cam deasupra Stadionului Dinamo, la aceeași înălțime și la fel de strălucitor. A doua zi dispăruse. 
Acum când stau sa mă gândesc, era cam de 2-3 ori dimensiunea unui elicopter care zboară cam la aceeași înălțime unde a stat acel obiect. 
Va rog să trageți dumneavoastră concluziile, ce am văzut eu nu seamăna cu nimic din literatura de specialitate. 
Cu multă stimă, Șerban V."


duminică, 3 februarie 2019

Entități

In multe cazuri au fost văzute diverse entități bizare în apropierea unor obiecte sau lumini la fel de bizare. Sunt și cazuri în care s-au văzut numai entitățile fără a se constata o legătura cu un obiect. Uneori au fost văzute chiar în interiorul locuințelor noastre.
Datorită credinței că entitățile ar fi de natură extraterestră au ajuns în atenția ufologilor. Asemenea cazuri sunt raportate frecvent. Inclusiv asociația noastră primește astfel de observații.
Vă prezentăm mai jos trei observații primite la asociație.


Cazul 1
S-a petrecut pe când el avea 14 ani, venea din câmp de la vie, era pe inserat. Era spre toamna și se întorcea acasă, era câmp deschis fără copaci sau alta vegetație înalta sau abundenta. In mâna avea o bată pentru a se apăra de câini sau alte animale rătăcite. Se grăbea sa ajungă acasă,  când fix în fata lui a apărut o entitate cam de 3 metri înălțime cu o forma umanoida dar avea aparenta unei umbre foarte dense,  negre! A apărut de nicăieri, cum zice el, ca o "holograma" as zice eu. Va dați seama ca s-a speriat cumplit și a dat cu putere cu bâta din mana lui dar nu a simțit decât "aer".  Din cauza  șocului loviturii s-a dezechilibrat și a căzut jos, când s-a ridicat entitatea dispăruse. 
 Cazul 2
  S-a întâmplat când tata cu mama erau tineri și veneau dintr-o vizita de la nașii lor.  Era noaptea târziu, la vremea aceea nu era lumina pe stradala, se mai zarea de la ferestrele caselor. Erau pe strada principala aproape de intersecția cu strada pe care locuiau, când un pic mai de departe venea spre ei plutind cam la un metru  înălțime o "arătare" de forma umanoidă. Ei au sesizat o forma de cap și gât, în rest un trup cilindric de culoarea gri, ca un val de sarma de gard, asta este descrierea!   Această entitate se deplasa înainte rotindu-se. Iar după ea o gașcă de câini alergau și lătrau. Când a ajuns în dreptul lor  tata a întins o mana spre ea, aceasta însa l-a ocolit și a mers mai departe Iar  gașca de câini după ea.
Cazul 3
  O colega de serviciu care acum este pensionara mi-a relatat același lucru care i s-a întâmplat în urma cu câteva luni. Într-o noapte după orele douăsprezece, s-a trezit sa meargă la baie, a aprins lumina pe hol și absolut uimita a văzut în holul propriei case o entitate înalta de aproape 3 metri ca o umbra densa, ce se profila pe perete. Nu avea cum sa fie umbra ei proprie deoarece becul era în fata ei! Mi-a spus ca nu s-a speriat absolut deloc, s-a apropiat,  și cu mana a mângâiat ușor peretele iar umbra s-a retras ca și cum s-ar strânge o cortina pana a dispărut.   

Interesant nu?....Voi ce părere aveți de asemenea întâlniri? Ați trăit asemenea experiențe?